Opera „I Masnadieri” de Giuseppe Verdi

Am avut inițiativa de a da naștere proiectului „Opera Rara Universalia”, concept care și-a propus reprezentarea în primă audiție pe scenele din România a unor creații din literatura lirico-muzicală universală. Necunoscute publicului român, aceste creații nu sunt semnalate nici în stagiunile permanente ale caselor de operă, deși ele s-au bucurat de succes în momentul primelor reprezentări scenice. Edificatoare stiluui belcanto practicat în toate Universitățile Naționale de Muzică, seria de opere rare conține capodopere ce pot fi încadrate romantismului muzical, perioadă cunoscută specialiștilor ca începând la finalul secolului XVIII (nașterea lui Gioacchino Rossini) și întinzându-se pe tot parcursul secoluui XIX. În speță, titlurile de opere rare aparținând compozitorilor romantici belcantiști aduc în prim-plan roluri de înaltă importanță psihologică, cognitivă, empatică și estetică. Alături de calitățile componistice originale prin care și-au dobândit universalitatea – G.Rossini, V.Bellini, G.Donizzetti, G.Charpentier, Ch.Gounod, G.Meyerbeer, A.Thomas, G.Verdi, R.Strauss, P.Mascagni, toate generațiile de compozitori ai secolului XIX și-au aprofundat specificul național, păstrând reminiscențe ale stilului belcanto prin principiile tehnicii Belcanto. Inspirați de talentul dramaturgic al unor libretiști de renume: Felice Romani, Salvatore Cammarano, Eugene Scribe, Jules Barbiere, Michael Carre, Andrea Maffei, Francesco Maria Piave – melodismul strălucitor se îmbină armonios în acțiunea dramatică datorită interpretărilor de rang superior ale vocilor solistice.

Un prim deziderat al meu ca manager de proiect, soprana Simona-Nicoletta Jiveanu, a constat în achiziționarea materialului muzical în varianta canto-pian. A urmat apoi etapa psihologică de coagulare a micro-colectivului solistic pe considerentele tehnicii Belcanto iar în final, pentru reprezentarea scenică sub formă de operă în concert, a acordat o atenție deosebită aspectului estetic de atragere și sensibilizare a publicului meloman către creația de operă.

OPERA „I MASNADIERI” DE GIUSEPPE VERDI

Proiectul „Opera Rara Universalia” demarează cu melodrama „I Masnadieri” de Giuseppe Verdi, compusă pe libretul poetului Andrea Maffei inspirat de drama lui Friedrich Schiller intitulată „Die Räuber” (Hoții sau Briganzii).

Încununând o primă epocă a impresionantei sale ascensiuni, șirul primelor zece opere sunt inspirate din trecutul istoric, în dramaturgia cărora vibrează elanul patriotic al eroilor italieni, îmbinat cu tensiunile interne sufletești ale personajelor. Aspectul profund psihologic al creațiilor verdiene aduce un plus dramaturgic în desfășurarea scenică. Spiritul verdian a simțit lipsa mesajelor umane ale dramelor clasice utilizate de libretiștii inspirați de Shakespeare, Byron, Schiller. Asemănător modelelor romantice din operele primilor compozitori romantici – Rossini, Donizzetti și Bellini – fantezia lui Verdi transcende nu doar sentimentul eliberator al eroilor revoluționari ci mai ales bogăția unduirilor pasionale, fericirea și nefericirea omenească.

Remarcabila intuiție verdiană impulsionează tot șirul de opere create de compozitor în prima etapă de ascensiune, receptivitatea sa  – față de expansivitatea melodismului bellinian din „La Sonnambula”, „Norma” sau față de exuberanța donizzettiană din „Anna Bolena” și „Lucia di Lammermoor”  – fiindu-i recunoscută. Revigorarea elementelor tradiționale ale stilului Belcanto în realizarea caracterului reflexiv al personajelor, prin declamație cântată, cavatină pe un fundal orchestral discret și cabalettă dinamică ornamentată, sunt mărturii ale transcenderii stilistice către drama muzicală psihologică.

Opera I MASNADIERI – Hoții – de Giuseppe Verdi a fost reconstituită după un manuscris al compozitorului, găsit la Londra. Verdi a locuit trei luni în capitala Regatului Unit al marii Britanii și Irlandei, în anul 1847, pentru a lucra împreună cu cântăreții la premiera care a avut loc pe 22 iulie la „Her Majesty’s Theatre”, în prezența reginei Victoria și a prințului Albert. Am colaborat îndeaproape cu Editura londoneză și am cumpărat partitura, pe care am dat-o colegilor din distribuție, pentru ca publicul din România să poată audia această muzică verdiană splendidă, pe libretul marelui poet italian Andrea Maffei inspirat de piesa „Die Räuber” a dramaturgului estetician Fr.Schiller.

Opera „I Masnadieri” (Hoții) a avut premiera în 22 iulie 1847 la „Her Majesty’s Theatre”, dirijată de însuși compozitorul, în prezența Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a Prințului Consort Albert, al Ducelui de Wellington și a membrilor aristocrației regatului. Premiera a fost un triumf al compozitorului, beneficiind de cronici elogioase. După stagiunea premierei, opera s-a mutat în Italia, unde Verdi și-a dirijat-o în continuare. Montările au fost numeroase, date în 17 orașe italiene, inclusiv trei producții în Teatro alla Scala din Milano, până în anul 1862. În secolul XX, din pricina modificării gustului estetic al vremii, arta  Belcanto a fost înlocuită de alte tehnici vocale interpretative necesare abordării unor noi stiluri (romantic, neoromantic, contemporan). Dispariția vocilor educate în stilul Belcanto a provocat imposibilitatea punerii în scenă a operei, vreme de o sută de ani. Distribuția soliștilor necesita voci atipice: o soprano leggero cu accente dramatice (consistentă, catifelată și cu agilități –  Amalia), un tenore di grazia  (cu voce egală și strălucitoare –  Carlo), un baritono lirico-spinto (Francesco) și un basso profondo (Massimiliano).

Rolul Amaliei a fost dedicat sopranei Jenny Lind (Johanna Maria Lind), interpreta Casei Regale britanice, cu care compozitorul a lucrat în detaliu timp de două luni pentru rezolvarea pasajelor de agilitate în vederea premierei. David Kimble, profesor la Edimburgh, autorul ghidului de operă „The New Penguin”, explicitează că, tragediei libretului Verdi îi atașează o muzică de un inefabil rafinament al stilului Belcanto, stil caracterizat de canto sul fiato (cânt pe respirație), legato, sfumature (bogată paletă de nuanțe), pichettatto, agilità aspirata, volate, mezze-voci, trilli, mordenti.

Rolul Massimiliano a fost dedicat basului și pedagogului napoletan, cu origini franceze și irlandeze, Luigi Lablache.

Muzicologul englez Roger Parker – profesor la King’s College din Londra, referindu-se la stilul operei „I Masnadieri”, notează neasemuita valoare și frumusețe a muzicii, remarcând un număr mai mare de arii solistice decât în orice altă operă și indică faptul că Verdi a ținut cont de vocile specifice ale soliștilor, dorind să le evidențieze strălucirea. Mărturie stă în acest sens și nota criticului de artă Gabriele Baldini în studiul „La storia di Giuseppe Verdi” – ediție îngrijită de Fedele d’Amico, Garzanti Editore, Milano, 1970.

Conflictul subliniat de textul și muzica operei este generat de trăirile contrastante ale personajelor: Carlo – șeful briganzilor revoluționari a căror luptă pentru dreptatea socială degenerează către viața mizerabilă de tâlhar; Amalia – iubita lui Carlo, fiul cel mare al contelui Massimiliano Moor; Francesco – fratele uzurpator. În stil Romantic, starea conflictuală se dezleagă prin asumarea sacrificiului menit a salva iubirea, cu speranța și credința că ea se va împlini într-o altă viață.

Urmând șirul epic al suflului romantic, Giuseppe Verdi și-a înscris în palamaresul creațiilor scenice primele sale zece opere, „I Masnadieri” fiind ultima din această serie, după „Nabucco” (1842), „I Lombardi” (1843), „Ernani” (1844), „Giovanna D’Arco” (1845) și „Macbeth” (1847).

După revirimentul ei din 1951, când Orchestra RAI Roma a prezentat-o în formă de concert, opera a mai fost prezentată sporadic, între 1969-2014, iar în rolurile principale s-au remarcat: Joan Sutherland (Amalia), Dmitri Hvorostovsky, Thomas Hampson (Francesco), Paul Plishka, René Pape (Massimiliano Moor).

În 2018 am făcut premiera națională, în fața unui public restrâns, a unor extrase voce și pian din opera „I Masnadieri”, cu muzica și textul italian originale.

 

DISTRIBUȚIE

Carlo – Liviu IFTENE, tenor

Amalia – Simona-Nicoletta JIDVEANU, soprană

Francesco – Fang SHUANG, bariton

Massimiliano – Florin Mircea GANEA, bas

Pianist acompaniator: Adina COCARGEANU

 

BIO INFO:

Tenorul Liviu Iftene și-a susținut debutul scenic în ianuarie 2009 la Opera din Brașov, în dificilul rol al lui Tonio din La Figlia del Reggimento de Gaetano Donizetti. Acest rol, ocolit de majoritatea tenorilor datorită exigenței cerințelor vocale, a marcat și debutul său internațional, pe scena Großes Festspielhaus din Salzburg. Abordarea rolurilor dificile din punct de vedere vocal a rămas unul dintre atributele sale definitorii ca artist liric. Interpretând cu aceeași plăcere și trăire artistică atât roluri de factură lirică cât și dramatică, tânărul tenor a reușit o performanță demnă de invidiat în ce privește bogăția repertoriul său vocal, format din aproximativ 30 de roluri de operă la care se adaugă rolurile de operetă și musical, precum și părțile muzicale din creația vocal-simfonică sau de cameră. Scena Operei din Brașov, acolo unde lucrează de peste unsprezece ani, nu este singurul punct cultural de reper unde Liviu Iftene este aplaudat de melomanii brașoveni. Aceștia îl pot urmări adesea în diverse recitaluri sau concerte la Sala Patria, Muzeul Casa Mureșenilor, Aula Magna a Universității Transilvania sau în Piața Sfatului. Pe plan național, el a fost primit mereu cu aplauze intense de publicul unor instituții prestigioase de cultură ale României precum: Opera Națională București, Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța, Opera Națională Cluj Napoca, Teatrul Național de Operă și Operetă Nae Leonard Galați, Ateneul Român, Filarmonica de Stat Târgu Mureș, Filarmonica Paul Constantinescu Ploiești, Filarmonica Sibiu, Palatul Tinerimea Română din București ș.a.m.d. Cei treisprezece ani de activitate solistică i-au adus numeroase satisfacții și pe plan internațional, prin participarea în mai multe turnee europene, în țări precum Germania, Austria, Elveția, Spania, Franța, Italia, Polonia. Întâlnirea în 2013 cu Ioana Gherman, ambițioasa coordonatoare și dirijoare a corului La Muse din Montreal și președinta asociației „La Muse Héritage Musical”, a pus bazele unei strânse colaborări artistice, concretizate în cadrul unor turnee în Europa și concerte în Canada (Montreal, Ottawa). Începând cu anul 2018 este un înfocat susținător al programului OPERA RARA UNIVERSALIA, program inițiat de soprana Simona-Nicoletta Jidveanu.

Simona-Nicoletta Jidveanu este apreciată de specialiști:

  • soprană de o muzicalitate fermecătoare, cu o tehnică vocală impecabilă;
  • voce de o penetranţă şi plasticitate timbrală remarcabile, cu un ambitus generos şi joc de scenă dezinvolt;
  • o voce amplă, catifelată şi delicat timbrată, merită toate elogiile pentru viaţa şi stilul ei, pentru maniera superioară de cânt susţinută cu cizelată artă, pentru accentele pătrunzătoare şi însufleţirea cu care ştie să restituie o muzică de evidentă abstracţiune;
  • o solistă cu voce caldă, puternică, minunat catifelată, utilizând cu accent și amploare resursele vocale de clasă superioară de care dispune. Timbrul și emisiunea ușoară a glasului îi permite treceri uluitoare și neașteptate dintr-un registru în altul. Pentru temperamentul său scenic, pentru momentele excepționale de factură teatrală și de cânt, pentru deosebita varietate de resurse artistice, Simona Nicoleta Jidveanu se înfățișează ca o profundă gânditoare cu bogate resurse intelectuale și imaginative;
  • o certă virtuozitate intonaţională, şi o diversificată paletă de expresie, o „versatilitate în salt” între registrul dramatic şi cel quasi-comic-burlesc (…) supleţe tehnică, perfectă cunoaştere a lucrărilor, siguranţă scenică.

Simona este câștigătoarea Marelui Premiu pentru Interpretarea unei Creații Contemporane, al prestigiosului “Concours du Chant Georges Enesco”, Paris (2015), premiul decernat de compozitorul director artistic, al Concursului – Henri Nafilyan. Este, de asemenea,  câștigătoarea Marelui Premiu al Concursului Național de Canto “Mihail Jora” și a Premiilor Speciale “Crețoiu-Tassian”  pentru Mozart și “Ludovic Spiess”, București (2007). Simona realizează premiere mondiale de muzică contemporană, cu aceeași tehnică, muzicalitate și inteligență  cu care se transpune în roluri verdiene precum Violetta din “La Traviata”, Gilda din „Rigoletto”, Amalia din „I Masnadieri”… Simona este invitată în festivaluri internaționale: Festivalul Internațional “Săptămâna Internațională a Muzicii Noi SIMN” (București), Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor” (Chișinău), Festivalul Internațional „Zilele Muzicii Contemporane” (Bacău), Festivalul Internațional „Zilele Muzicii Noi” (Chișinău), Festivalul Internațional “George Enescu” (București).  Este aplaudată la scene de referință din România, Republica Moldova, Olanda, Italia, Austria, Franța. Simona Nicoletta Jidveanu deține titlul  științific de “Doctor în Muzică”,  a publicat cartea intitulată “CÂNTUL: METODĂ ȘI REVELAȚIE”. Este inițiatoarea proiectului “OPERA RARA UNIVERSALIA”, în vederea promovării creațiilor de muzică rară în România precum și a interpreților de valoare.

Baritonul Fang Shuang s-a născut la data de 19.02.1989 în oraşul Qingdao din China. În 2006 a început studiile la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Departamentul Canto şi Artele Spectacolului Muzical. La aceeaşi Universitate, în anul 2012, a absolvit Masteratul.  A obținut Premiul Special la Concursul International de interpretare muzicala „Vox artis”„Opersanger Studio Wien”, Sibiu 2016; Premiul Special al Filarmonicii Banatul la Concursul International de interpretare vocala „Sabin V. Dragoi”, Timișoara 2015; Premiul III la Concursul „Românii au talent”- ProTV, 2017. Fang cântă pe scenele unor prestigioase instituții muzicale ale ţării: Ateneul Român – Filarmonica George Enescu, Banca Naţională a României din Bucureşti, Instituţia Publică de Spectacole Lyra, Teatrul Maria Filotti din Brăila, Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaţi, Muzeul Naţional Peleş din Sinaia, Opera Braşov, Teatrul Municipal Baia Mare, Teatrul Metropolis București, Opera Comică Pentru Copii Bucureșt Roluri interpretate: Francesco din I Masnadieri de Giuseppe Verdi, Dr. Malatesta din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, Papageno din Die Zauberflöte  – Mozart, Pappacoda din O noapte înVeneţia de Johann Strauss II, Peter în Hänsel und Gretel de Engelbert Humperdinck, Pimpinone în opera cu același totlu de G.Ph. Telemann, Directorul în Mam’zelle Nitouche de Herve, Actorul în Münchhausen de Dan Dediu.

Născută la data de 26 mai 1985 la Constanța, Adina începe studiul pianului la Liceul de Artă din orașul natal, continuându-le mai apoi la Liceul de Muzică “George Enescu” din București, în anul 2008, la secția pian principal la clasa Lect. Univ. Delia Pavlovici. Adina Cocargeanu a primi titlul de Cetățean de Onoare al orașului Constanța și diploma de excelență din partea Ministerului Culturii pentru activitatea concertistică. Este angajată ca pianist la Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” din București, începand cu anul 2007 până în prezent. A susținut numeroase recitaluri și concerte în România, Bulgaria, Turcia, Spania, Finlanda, Ungaria, Germania, Austria, S.U.A. A colaborat cu Opera Națională București, Opera din Ruse (Bulgaria), South Bend Lyric Opera (South Bend, Indiana), Chicago Lyric Opera (Chicago, Illinois), Fundația Ultreia Inc. (South Bend, Indiana). Deasemenea, Adina cântă și la clavecin și orgă, fiind în prezent și organist al Bisericii Anglicane din București.

Florin Mircea Ganea a absolvit Facultatea de Muzică din Oradea, desăvârșindu-și mai apoi talentul prin participarea la diverse cursuri de Măiestrie în țară și în străinătate, sub îndumarea : Leontina Văduva, Marius Vlad Budoiu, Carmelo Agnello, Marian Pop, Alfio Grasso, Julian Smith și alții. Participă la Festivalul Gutt Immling Germania și debutează în roluri precum’’Bauer in „Der Mond’’sau Mago in „ Rinaldo’’, Carceriere in „Tosca”, mai apoi participă la Proiectul Operacademy, ocazie cu care debutează în rolurile: Sarastro – „Flautul Fermecat’’ și Bartolo-„Le nozze di Figaro”. În 2016 debutează în rolul Endre al-II-lea „Bank Ban’’ la teatrul Csokonai din Debrecen, în 2018 debutează la Opera Națională București cu rolul Comandorului în „Don Giovanni” și rolul Sarastro din „Flautul Fermecat” în cadrul Studioului Experimental de Operă ”Ludovic Spiess”, precum și Bartolo în “Nunta lui Figaro“, în cadrul festivalului „Hunedoara Lirică” 2018. Din noiembrie 2018 este activează în cadrul Asociației „Stage Managers”. Colaborează cu Opera Națională București în cadrul Studioului de Operă „Ludovic Spiess” și cu „ASOCIAȚIA OPERA RARA UNIVERSALIA”.

Cine: ASOCIAȚIA OPERA RARA UNIVERSALIA

Ce: I MASNADIERI de VERDI – CONCERT DE OPERĂ

Unde: TEATRUL NAȚIONAL I.L.CARAGIALE BUCUREȘTI, SALA MEDIA

Când: JOI 22 AUGUST 2019 ORA 18.30

Un eveniment de neratat ! Te aștept cu drag, joi 22 august ora 18.30 la Teatrul Național București Sala Media, să ne bucurăm de muzică  !

BILETE: WWW.MYSTAGE.RO

Eveniment organizat de ASOCIAȚIA OPERA RARA UNIVERSALIA, având ca parteneri oficiali UNIUNEA DE CREAȚIE INTERPRETATIVA A MUZICIENILOR DIN ROMÂNIA și BROSNOR.

2019-08-11T16:02:18+00:00 august 11, 2019|